1. Comunicare campanie

Campania Te asteptam in librarie a continuat si anul acesta in spiritul primei editii, insa cu implicatii mai mari in randul cititorilor. Pe langa concursul Librarul iscusit, editura Herald a lansat o provocare inedita adresata cititorilor sai fideli si nu numai, urmarind prin aceasta promovarea creatiei literare. Concursul de eseuri Astazi cititor, maine scriitor! a fost si o oportunitate pentru librari de a interactiona cu un nou tip de public, cititorul dornic sa devina scriitor, astfel ca librarul a trebuit sa dea dovada de alte calitati, pe langa cele de vanzator. (O prima ocazie de interactiune a fost tocmai acest concurs: cititorul trebuia macar o data sa paseasca pragul unei librarii, pentru a-si procura catalogul campaniei unde se afla inscriptionat codul unic, conditie necesara participarii la concurs.)
Imaginea campaniei a fost din start asigurata de cele peste 70 de librarii din toata tara, care au participat la concursul Librarul iscusit.
Efortul fiecarui librar de a crea un spatiu special amenajat, privilegiat, Herald pe o perioada de trei luni de zile, a asigurat o vizibilitate directa campaniei si editurii Herald, fiind principalul mijloc de comunicare a intregului proiect. La aceasta se adauga cele 18.000 de cataloage si 500 de afise distribuite in toate librariile participante, pe toata durata campaniei. Totodata, o serie de materiale promotionale au fost raspandite in mediile universitare (campusuri si universitati) odata cu inceperea noului an universitar, pentru ca proiectul Astazi cititor, maine scriitor! sa fie astfel cunoscut in randul tinerilor studenti.
In plan mediatic, campania s-a bucurat de sprijinul postului de televiziune TVR Cultural si al postului de radio Romania Cultural, prin realizarea de ample reportaje si interviuri avand ca scop mediatizarea campaniei. Totodata, realizarea si difuzarea spotului audio de promovare a concursului (60 de difuzari pe toata perioada campaniei) de catre Radio Romania Cultural a constituit un element cheie in promovarea campaniei.
Campania a fost vizibila atat in presa scrisa (prin intermediul publicatiilor Romania Libera, Gandul, Cronica Romana, ziarul Lumina), in reviste (Zile si Nopti, TimeOut Bucuresti) cat si in mediul online prin diverse articole si bannere publicitare.
Articolele din presa scrisa (6) au asigurat vizibilitate campaniei atat la inceputul, mijlocul si finalul ei (Romania Libera, Gandul, Cronica Romana); la acestea se adauga concursurile cu premii in carti (Romania Libera) si machetele publicitare (22) in Gandul, Suplimentul Timp Liber, Romania Libera, Time Out Bucuresti, Zile si Nopti.
In mediul online, campania a fost puternic sustinuta prin comunicate de presa, articole, concursuri cu premii in carti si bannere publicitare (10) pe site-urile partenere (descopera.ro, prwave.ro, constiinte.ro, 4arte.ro, metropotam.ro, adlitera.ro, mistic.ro, filme-carti.ro).
Site-ul campaniei www.teasteptaminlibrarie.ro ofera intreaga imagine a campaniei, reunind atat informatii legate de concursul Librarul iscusit cat si despre cel de eseuri Astazi cititor maine scriitor!.
Pe viitor, ne propunem sa extindem atat parteneriatele cu librariile cat si parteneriatele media, pentru a spori impactul campaniei in toate orasele din tara unde exista potentiali librari iscusiti.

  1. Receptarea campaniei de catre librari

 

Din perspectiva librarilor, editia de anul acesta le-a adus o crestere a vanzarilor datorita unei mai bune promovari a campaniei in general si in orasul lor dar si datorita abilitatilor si cunostintelor lor asupra profilului editorial. Atat reducerea de 20% cat si concursul de eseuri au atras atat clienti fideli cat si noi vizitatori in majoritatea librariilor participante. 
Dupa parerea librarilor, campania a fost cel mai puternic sustinuta de internet si radio. La sugestiile lor, ne propunem o mai buna promovarea prin TV si organizarea de evenimente.
Noutatea acestei campanii, concursul de eseuri a fost un prilej pentru unii librari de a interactiona mai mult cu cititorii, insa acest lucru nu a insemnat intotdeauna un plus de clienti, ci mai degraba o noua ipostaza in care au fost pusi librarii. Prin rolul de sfatuitor, de apropiat al cititorulul, meseria de librar devine aproape una cu cea de bibliotecar, legatura care se creeaza prin intermediul cartilor si a culturii in general, fiind una durabila, dincolo de orice interes material.

  1. Profilul ideal al librarului iscusit (feedback participanti la concursul de eseuri)

 

“Amabil, discret si, daca se poate, atunci cand este intrebat despre un titlu sau un autor, sa se straduiasca sincer sa fie de folos clientului sau.”

“Sa aiba o cultura literara si sa fie comunicativ si sociabil.”

“O persoană capabilă de comunicare eficientă, în sensul transmiterii de informaţii relevante, într-o formă clară şi concisă. De asemenea trebuie să fie o persoană capabilă de gestionarea situaţiilor neprevăzute, şi o persoană deschisă şi amabilă cu publicul.”

“Sa iti lase spatiu pentru a cauta ceea ce doresti, asadar sa nu fie agasant, si sa isi ofere ajutorul doar atunci cand este solicitat. De asemenea, ar fi foarte bine daca ar cunoaste marea majoritate a cartilor, astfel incat, atunci cand ii ceri o informatie sa nu caute odata cu tine pe rafturile de carti.”

“In primul rand ar trebui sa fie o persoana cultivata, care sa iubeasca si sa cunoasca lumea cartilor. De asemenea, ar trebui sa aiba abilitati de comunicare, sa fie deschis, amabil si proactiv.”

“Amabil, bine informat cu privire la editurile, domeniile şi autorii  ale căror cărţi se găsesc în librăria sa, eficient şi comunicativ.”

“Pe langa un orizont de cunoastere dezvoltat si abilitati de marketing necesare vanzarii, personal propun dobandirea unui empatii cu publiul care va consolida cele doua caracteristici ale unui librar, oferindu-i o libertate de expresie a “discursului” vitala dialogului cu publicul.”

“Librarul iscusit trebuie sa aiba o cultura generala solida, o evidenta exacta a cartilor aflate in librarie si sa poata oferi informatii clare despre cartile solicitate.”

“Sa aiba cunostinte despre promotiile, campaniile, cartile din librarie, o atitudine pozitiva si orientata catre client,  comunicare si ascultare empatica a clientului, asertivitate si deschidere.”

“Sa cunoasca bine cartile care sunt in librarie, sa fie amabil cu cei care doresc informatii si sa se adapteze in functie de situatiile intalnite.”

Din punctul meu de vedere un librar cu adevarat iscusit este acela care are multe cunostinte despre carti si stie sa se poarte frumos cu oricine intra in librarie, precum primeste un oaspete in propria lui casa.”

“Sa ma provoace sa citesc, sa ma faca sa imi doresc sa citesc mai mult, sa imi prezinte carti cu adevarat interesante.”

“Sa isi cunoasca foarte bine cartile si sa aiba darul vorbirii.”

“Un librar iscusit are intotdeauna raspunsurile la el indiferent de intrebarea adresata.”

“Un om care să iubescă şi care să citească, cărţi!”

“Sa stie sa comunice cu clientul, cunoscand cat mai multe dintre cartile expuse.
Sa poata recomanda clientului anumite carti si sa se implice in dirijarea lecturii acestuia.
Sa fie un bun psiholog pentru ca recomandarile sa fie pertinente.”

“Sa îşi promoveze cât de bine poate cărţile, să aducă în discuţia cu cititorul şi alte cărţi cu temă similară sau identică cu ceea ce caută cititorul.”

“Să aibă cunoştinţe vaste despre literatură şi arte; să fie capabil să ofere sfaturi/opinii pertinente despre o anumită carte.”

“Librarul iscusit este acea persoana care convinge un elev care intra in librarie (pentru a cumpara un caiet) sa ramana si la raionul cu carti!”

“Să fie capabil să îmbine utilul cu plăcutul, să-i dea cititorului atât informaţii despre o anumită publicaţie cât şi informaţii suplimentare, să interacţioneze cu cititorii/cumpărătorii, să le recomande cărţi.”

“Cand parasesti libraria sa ai in mana cel putin o carte cumparata, chiar daca ai cheltuit ultimii bani pe care ii aveai in portofel..si nu era cartea care iti trebuia.”

“În mod cert, necicălitor şi fără să aibă ca scop să vândă cu orice preţ, empatic, iubitor de frumos şi cu un bagaj destul de mare de cunoştinţe încât să ştie să ofere cele mai bune recomandări celor nehotărâţi.”

“Să iubească ceea ce face şi e suficient, restul vine de la sine, oricine apreciază entuziasmul.”

“Un amestec între om de carte şi vânzător. Un librar iscusit este acela care te face să cumperi o carte indiferent cu ce intenţie ai intrat în librarie. De cele mai multe ori stau liniştiţi în colţul lor, fără să întrebe, fără să fie interesaţi... aşteptând, doar aşteptând.”

“In primul rand ar trebuit sa fie pasionat de ceea ce face, iar aceasta sa se manifeste in tot ceea ce intreprinde. Apoi sa vina mereu cu idei noi care sa completeze spatiul in care isi desfasoara activitatea.”

“Sa stie sa te abordeze discret si sa fie un bun cunoscator de carte un om vesel care sa stie sa te indrume, sa fie un bun cunoscator de oameni.”

“Librarul iscusit este cel care mă poate ajuta foarte repede. Mă îndrumă corect şi nu mă tromboneşte. Nu-mi place să-mi pierd timpul nicăieri.”

“Un om cult care cunoaşte ceea ce vinde şi vinde ceea ce este de calitate, un fel de bibliotecar care mai face şi marketing. Cam complicat în ziua de azi.”

“Să iubească cărţile şi să fie sigur că meseria de librar este cea mai frumoasă din lume.”

“Dat fiind ca suntem in era calculatorului, librarul trebuie sa fie dornic sa te ajute sa cauti in baza de date titlurile dorite si apoi sa stie precis unde sunt acestea in librarie.”

 

4. Concluzii „Astazi cititor, maine scriitor!”

In promovarea campaniei, am mizat destul de mult pe concursul de eseuri, deoarece acesta a constituit noutatea acestei campanii fiind totodata un element cheie in atragerea unui alt tip de public in librarii. Astazi cititor, maine scriitor! rezuma un proces aproape firesc: cel care citeste mult si se cauta in cartile pe care le parcurge, ajunge sa se identifice la un moment dat cu ele, isi formuleaza propriile idei, propriile cautari pe care apoi vrea sa le astearna pe hartie. Nu am dorit neaparat sa facem o legatura intre profilul editurii Herald si tema eseului: Curajul de a fi tu insuti. Fiecare a avut libertatea sa redea in modul lui propriu aceste cautari fara a se lasa conditionat de anumite rigori si un anumit fel de a scrie, pe care editura Herald le-ar putea impune. Nu am dat foarte multe criterii, deoarece aceasta s-ar fi opus intr-un fel temei concursului, curajul de a fi. Intr-o totala libertate, am dorit sa realizam acest volum pentru a demonstra ca inca exista experiente autentice si trairi interioare pe care le putem reda pentru folosul celorlalti. Curajul de a fi tu insuti este inainte de toate o lectie de introspectie, o invitatie la analiza interioara pe care o editura o adreseaza oamenilor, acelora care vor sa afle un sens al propriei existente. Apoi, prin actul de a scrie, provocam curajul de a fi sa devina curajul de a scrie adica dorinta de a impartasi cu ceilalti adevarul propriei tale fiinte. Prin aceasta ambivalenta a curajului pe care ne-am ambitionat sa o scoatem la iveala, credem ca in final am reusit sa cream o opera vie, o oglinda in care multi se pot regasi.
Am primit un numar de aproximativ 200 de eseuri, ele continua sa soseasca, ceea ce ne incurajeaza sa credem ca vor mai fi si alte editii. Majoritatea eseurilor au fost primite in cea de-a doua jumatate a campaniei (octombrie, in special).
In ceea ce priveste continutul eseurilor, acestea au fost de mai multe tipuri: confesiuni extrem de sincere, asemenea unor pagini de jurnal, trairi personale imbinate cu analiza psihologica, introspectii, cautari ale identitatii prin raportarea la divinitate, marturii sincere de iubire fata de persoane dragi, dar si lucrari teoretice care cu greu prezentau vreo legatura cu tema propusa. In general, mesajul fiecaruia a fost complex,  raportat la propria fiinta, la propriile cautari si afinitati profesionale.
Selectia a fost facuta in baza respectarii temei si nu in ultimul rand a talentului literar, de care au dat dovada concurentii alesi in urma primei evaluari. Talentul literar a fost criteriul de care am tinut cont in cadrul celei de-a doua etape, cea a departajarii concurentilor.
Surprinzator, o tema atat de serioasa cu implicatii psihologice si filosofice a atras un public necunoscut inca editurii Herald: tinerii intre 13 si 25 de ani, care nefiind cititori fideli Herald, totusi au simtit nevoia de exprimare prin intermediul exercitiului literar. Iar participarea lor nu a fost neaparat conditionata de cunoasterea profilului editorial. Provocarea a contat mai mult decat orice, ea fiind binevenita din partea oricui; de fapt ne place sa credem, ca a fost primita ca si cum ar fi venit din partea unui prieten bun. Din aceasta perspectiva, intreaga actiune a avut si un rol terapeutic, actul de impartasire, e drept in scris, fiind cel prin care fiecare a dobandit eliberarea personala. De aceea, credem ca nimeni nu se poate regasi in ipostaza de pierzator sau de castigator. Dincolo de literatura, curajul de a fi este o tranzitie permanenta pe care o traim ca oameni, in incercarea de a accede la forma pura, la adevarul fiintei noastre, si prin insasi lupta pe care o purtam zi de zi, ne apropiem mai mult de starea de invingatori.

Sus

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează